Moartea

Vigoarea amagitoare care o insufletise o vreme pe Eva scadea vazand cu ochii. Din ce in ce mai rar se auzeau pasii ei usori pe terasa, din ce in ce mai des putea fi vazuta odihnindu-se pe o canapea langa fereastra larg deschisa, cu ochii mari si adanci atintiti asupra apelor unduitoare ale lacului.
Intr-o dupa-amiaza, la ceasul la care umbrele serii nu alungasera inca lumina zilei, Eva statea in fotoliul ei, cu Biblia pe genunchi, rasfoind distrata cu degetele-i micute si stravezii, paginile cartii.

Harriet Beecher Stowe – Coliba unchiului Tom – Capitolul 26
Calificativ personal10
10Overall Score
Reader Rating: (0 Votes)
0.0