Ber Caciula

A fost odata un om sarac si flamand, care avea trei feciori. Trudea din greu sarmanul ca sa le astampere foamea, dar se mangaia vazandu-i cum cresc mari si voinici. Si mai avea omul nostru o bucurie: in gradina bordeiului crescuse, dintr-o samanata adusa de vant, un mar de toata frumusetea, cu foi dulci la pipait si cu flori albe, stralucitoare, ca lumina margaritarului. Insa de indata ce roadele se parguiau, piereau intr-o noapte de parca nici nu fusesera.
Plin de obida si de manie pe nestiutul hotoman, pazi omul o noapte intreaga langa mar, dar catre ziua il apuca somnul si se pomeni iar pagubit.