Mara - Capitolul 16 - Greul vietii

Mara nu mai avea astampar. In luna mai oamenii n-au de lucru nici in camp, nici la vii, si ziua de lucru e mai ieftina decat alte dati: acum era timpul sa mai coboare din padure o parte din stanjenii taiati peste iarna, sa-i incarce pe plutele sosite dupa sarbatorile Pastilor si sa-i duca in magazia de la Arad. Ea alerga dar de la datornic la datornic, ca sa-i scoata cu carele lor la padurea inmugurita, si la Sararie, ca sa cumpere plute si sa se invoiasca cu plutasii, si din jos de pod, ca sa incarce stanjenii sisa-i porneasca la vale. Alerga biata femeie greoaie de-ti parea usurica,si unde n-o cautai, acolo o gaseai, acum ici, apoi colo, si iar dincolo,si pretutindenea rasuna glasul ei inasprit de vremuri, caci fara de suparare, fara de vorba, fara de cearta cu oamenii treaba nu se face.