Scrisoarea a III-a
Iata vine-un sol de pace c-o naframa-n varf de bat. Baiazid, privind la dansul, il intreaba cu dispret: - Ce vrei tu? - Noi? Buna pace! si de n-o fi cu banat, Domnul nostru-ar vrea sa vaza pe maritul imparat. La un semn deschisa-i calea si s-apropie de cort Un batran atat de simplu, dupa vorba…
Iata vine-un sol de pace c-o naframa-n varf de bat.
Baiazid, privind la dansul, il intreaba cu dispret:
- Ce vrei tu?
- Noi? Buna pace! si de n-o fi cu banat,
Domnul nostru-ar vrea sa vaza pe maritul imparat.
La un semn deschisa-i calea si s-apropie de cort
Un batran atat de simplu, dupa vorba, dupa port.
- Tu esti Mircea?
- Da-mparate!
- Am venit sa mi te-nchini,
De nu, schimb a ta coroana intr-o ramura de spini.
- Orice gand ai, imparate, si oricum vei fi sosit,
Cat suntem inca pe pace, eu iti zic: Bine-ai venit!
Despre partea inchinarii insa, Doamne, sa ne ierti!
