Pravoslavnicul si slaninele – Barbu Stefanescu-Delavrancea

Era odata un biet crestin sarac si c-o droaie de copii marunti. Toata avutia lui era gura femeii si a copiilor care tipau de fiece. Guri framande si pace buna.
La Ignat vru sa taie porcul. Dar cu cine? Muierea lui era cu mainele legate.
Nevoia i facu sa se gandeasca la vecin, un vecin ciudat de tot. Batran, singur cuc, uscat, ducand o viata de pravoslavnic, de pustnic, de sfant in toata legea, bombanind toata ziuluca viata sfintilor parinti.