Era odata o vulpe vicleana, ca toate vulpile. Ea umblase o noapte intreaga dupa hrana si nu gasise nicaieri. Facindu-se ziua alba, vulpea iesi la marginea drumului si se culca sub o tufa, gindindu-se ce sa mai faca, ca sa poata gasi ceva de mincare.
sezind vulpea cu botul intins pe labele dinainte, ii vine miros de peste. Atunci ea radica putin capul si uitindu-se la vale, in lungul drumului, zareste venind un car tras de doi boi.
– Bun! gindi vulpea. Iaca hrana ce-o asteptam eu. Si indata iese de sub tufa si se lungeste in mijlocul drumului, ca si cum ar fi moarta.

Ursul pacalit de vulpe - Ion Creanga
Calificativ personal10
10Overall Score
Reader Rating: (2 Votes)
5.1